Reprezinta modificarea la nivel micromolecular si microcelular a unor caracteristici biologice ale organismelor vii.
Exista si un Centru Internațional pentru Inginerie Genetică și Biotehnologie (ICGEB),o organizație interguvernamentală autonomă, care face parte din sistemul Națiunilor Unite și are centre în Trieste, Italia, New Delhi, India și Cape Town, Africa de Sud. Centrul desfașoară activități de cercetare avansate și formare în biologie moleculară și biotehnologie. De asemenea, ICGEB joacă un rol important în probleme legate de biosecuritate și în utilizarea durabilă a biotehnologiilor.
Un caz special al terapiei genetice este cel bazat pe ingineria genetică, o tehnologie recentă ce permite intervenția precisă pentru a descoperi și corecta erorile genetice la nivelul ADN-ului, chiar și la nivelul unei singure litere. Această tehnică este inspirată dintr-un sistem de apărare dezvoltat în antichitate de bacterii împotriva virusurilor, care, în cazul infecției, le face capabile să recunoască și să distrugă ADN-ul viral.
Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetătorii utilizează așa-numitul „bisturiu molecular” CRISPR/Cas9, direcționat astfel încât să secționeze ADN-ul în punctul dorit, de exemplu acolo unde există o mutație responsabilă pentru o afecțiune. Principalul avantaj constă în faptul că gena deficitară este corectată „in situ” și își păstrează reglarea fiziologică, ceea ce asigură expresia observată în condiții normale. Aplicațiile terapeutice potențiale sunt multe, de la bolile genetice rare la tumori.
De asemenea ingineria genetică permite crearea unor noi organisme cu însușiri imbunătățite, care vor asigura resursele de hrană și nu numai ale planetei, într-un viitor în care populația planetei se va confrunta cu o serie de provocări: criza alimentară, schimbări climatice, criza resurselor energetice.
CURIOZITATI:
Caprele paianjen
Panza de paianjen are numeroase utilizari benefice, preconizandu-se ca ar putea fi folosita chiar si pentru vestele antiglont, cipurile de calculator sau cablurile de fibra optica folosite in chirurgie. Pentru a avea destula panza pentru toate acestea, este nevoie de mii de paianjeni si de foarte mult timp. Tocmai de aceea, oamenii de stiinta s-au gandit ca o varianta de a obtine panza ar reprezenta-o caprele cu mutatii genetice.
Profesorul Randy Lewis de la Universitatea din Wyoming a izolat genele care produceau matasea de paianjen si le-a combinat cu genele care permit caprelor sa produca lapte. Se pare ca trei din sapte iezi au pastrat gena producatoare de matase. Ramane de vazut daca cercetatorii vor stabili si celelalte etape ale proiectului „capra-paianjen”.
Soarecii cantareti
Cele mai multe astfel de proiecte au de la bun inceput un scop precis. Exista, insa, si experimente unde rezultatul nu poate fi intuit de oamenii de stiinta. Cercetatorii iau mai multe gene, le combina si asteapta sa vada rezultatul. La fel s-a intamplat si in cadrul unui experiment japonez pe soareci.
Ads
In cadrul acestuia s-a constatat ca unele dintre rozatoare scoteau sunete asemanatoare pasarilor. 100 astfel de exemplare modificate genetic au avut aceasta caracteristica. Ba mai mult, si soarecii normali care au crescut langa cei cantareti au inceput sa foloseasca diverse sunete si tonuri, asemanatoare unui dialect.
Super somonul
Somonul de Atlantic modificat genetic este proiectat astfel incat sa fie de doua ori mai mare si mai rapid decat cel normal. Transformarea s-a produs cu ajutorul a doua gene: una a somonului Chinook, nu atat de consumat precum cel de Atlantic, dar care creste mult mai repede, si a doua de la un peste care continua sa creasca pe tot parcursul unui an, spre deosebire de somon, care trece prin acest proces doar vara. Rezultatul ar putea fi primul animal modificat genetic aprobat pentru consum.
Banane „vaccinate”
Vaccinul contra hepatitei B ar putea avea un recipient ceva mai neobisnuit: bananele, morcovii, salata verde, cartofii sau chiar tutunul. Dintre toate, se pare ca bananele sunt cele preferate de specialisti.
Lapte de vaca asemanator celui matern uman
Oamenii de stiinta din China au modificat genetic 200 de vaci, incercand sa produca lapte matern uman. Experimentul a functionat, sapte dintre aceste vaci producand lapte identic celui produs de femei atunci cand alapteaza. Cercetatorii spera sa gaseasca o alternativa la laptele praf pentru copii, insa oamenii sunt inca circumspecti cu privire la o asemenea solutie.
Varza Scorpion
Androctonus australis este o specie foarte periculoasa de scorpion, veninul sau fiind de multe ori letal. In 2002, cercetatorii de la College of Life Sciences din Beijing au combinat genele scorpionului cu cele ale verzei. Ei au izolat toxina specifica scorpionului si au modificat genomul verzei astfel incat sa produca toxina respectiva, eficienta doar impotriva insectelor, nu si a oamenilor. Astfel, varza rezultata avea in componenta o substanta care actiona precum un pesticid.
Ads
Porcul modificat genetic pentru organe
Multe dintre organele porcilor pot fi folosite pentru transplant la om, insa organismul uman le respinge din cauza unei enzime pe care o au aceste animale. Tocmai de aceea, mai multe echipe de cercetare s-au gandit sa cloneze mai multi porci astfel incat sa nu mai prezinte enzima respectiva.
Un cercetator din cadrul Universitatii din Missouri a reusit sa cloneze patru astfel de porci, iar o companie scotiana a clonat alti cinci. In viitor, acesti porci modificati genetic ar putea fi folositi pentru transplanturi. Acest text a fost copiat de pe
