Cata influenta are ereditatea asupra noastra?

Fiecare om moștenește 23 de cromozomi de la mamă și 23 de la tată, totalizând 46 de cromozomi, care conțin genele responsabile de ereditate.

Fiecare individ moștenește jumătate din genele sale de la mamă și cealaltă jumătate de la tată. Acest lucru se întâmplă în timpul fertilizării, când spermatozoidul și ovulul se unesc, fiecare aducând 23 de cromozomi.

Ereditatea este proprietatea fiinţelor vii de a transmite urmaşilor caracterele dobândite de-a lungul vietii prin care se transmit:

particularităţi de statură şi greutate,

caracteristici structurale şi funcţionale ale diverselor organe,

specificul structural şi funcţional al sistemului nervos şi al organelor de simţ,

aspecte fizionomice caracteristice (forma feţei, calitatea tenului, culoarea ochilor şi a părului).Un exemplu clasic este cel al culorii ochilor: gena pentru ochi căprui este dominantă, în timp ce cea pentru ochi albaștri este recesivă. 

Mutatiile genetice sunt de doua tipuri:mostenite si dobandite.Unele mutații sunt benefice, conferind rezistență la anumite boli sau adaptări favorabile. Evoluția se bazează, în esență, pe acumularea de mutații benefice de-a lungul generațiilor,de aceea unii cred că dacă nu au istoric familial de boală, nu au risc. Dar mutațiile pot apărea spontan și pot fi prezente fără manifestare vizibilă.

Ereditatea acţionează mai mult la vârstele timpurii,în cazul formării unor procese şi funcţii psihice precum: senzoriale, perceptive, motrice, contribuie la dezvoltarea unor componente ale personalităţii cum ar fi temperamentul şi aptitudinile.În fazele de început ale dezvoltării, acțiunea factorilor ereditari este mai pregnantă și efectele ei mai ușor vizibile. La vârste mai tarzii,influența lor devine mai puțin evidentă,contopindu-se cu experienta achizitionată.Factorii ereditari sunt considerati premise necesare,dar nu suficiente pentru dezvoltarea acestora si pentru formarea însusirilor.

În concluzie, putem spune că, ereditatea nu redă în mod necesar tipurile de comportament, ci numai predispoziții.

Cand ne referim la gene si la legatura factorului ereditar sau mutatiile genelor ne dam seama ca genele pot influența sănătatea mintală în mai multe moduri:

1. Transmiterea vulnerabilității. Anumite gene pot crește susceptibilitatea la tulburări psihice. De exemplu, genele implicate în reglarea neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina și dopamina, sunt adesea asociate cu tulburări de dispoziție și anxietate.
2. Interacțiunea genă-mediu. Factorii de mediu, cum ar fi stresul sau traumele din copilărie, pot activa sau dezactiva anumite gene, declanșând astfel tulburări psihice la indivizi predispuși genetic.
3. Variabilitatea genetică. Mutațiile și polimorfismele genelor pot afecta funcționarea creierului și pot contribui la dezvoltarea tulburărilor mintale.

Daca vorbim despre ceea ce intereseaza pe multi si anume ce si cat mosteneste un copil de la parinti stim ca:

Inteligenţa

Experţii consideră că gena care stabileşte nivelul de inteligenţă este moştenită de la tată. De asemenea, dacă bunicii sunt oameni cu o inteligenţă peste medie, cresc şansele ca nepoţii să aibă un IQ ridicat.

Temperamentul

Temperamentul copilului este influenţat atât de mediul în care trăieşte, dar şi de moştenirea genetică. Cel mai adesea, copiii sunt influenţaţi în această privinţă de mamă.

Experţii consideră că gena care stabileşte nivelul de inteligenţă este moştenită de la tată. De asemenea, dacă bunicii sunt oameni cu o inteligenţă peste medie, cresc şansele ca nepoţii să aibă un IQ ridicat.

Temperamentul

Temperamentul copilului este influenţat atât de mediul în care trăieşte, dar şi de moştenirea genetică. Cel mai adesea, copiii sunt influenţaţi în această privinţă de mamă.

Exemple de tulburări psihice cu componentă genetică puternică

1. Schizofrenia. Studiile arată că riscul de a dezvolta schizofrenie este de aproximativ 1% în populația generală, dar crește la 10% dacă un părinte suferă de această afecțiune. Cercetările au identificat numeroase gene care contribuie la acest risc.
2. Tulburarea bipolară. Predispoziția genetică joacă un rol semnificativ, cu un risc de aproximativ 70-85% de a dezvolta tulburarea dacă ambii părinți sunt afectați.
3. Depresia majoră. Deși factorii de mediu sunt extrem de importanți, studiile au arătat că 40-50% din riscul de depresie majoră poate fi atribuit factorilor genetici.

Concluzie

Deși genetica joacă un rol crucial în sănătatea mintală, este important să subliniem că nu determină destinul unei persoane. Interacțiunea complexă dintre gene și mediu înseamnă că, deși putem fi predispuși genetic la anumite tulburări psihice, factorii de mediu și intervențiile adecvate pot avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre mintale. 

Daca ne referim la bolile fizice,stim ca sistemul imunitar joaca un rol important in ceea ce priveste sanatatea oamenilor si capacitatea organismului acestora de a combate diverse afectiuni. Cu toate acestea, anumite boli au caracter genetic, adica sunt mostenite de la parinti. 

Tulburarile genetice apar atunci cand o mutatie (o modificare daunatoare a unei gene, cunoscuta si sub numele de varianta patogena) afecteaza genele sau atunci cand exista o cantitate gresita de material genetic. 

Care sunt cele mai frecvente tulburari genetice?

Exista mai multe tipuri de tulburari genetice, in functie de structura pe care o afecteaza. Unele dintre cele mai comune sunt:

Tulburari cromozomiale

• Sindromul Down (Trisomia 21);
• Sindromul FragileX;
• Sindromul Klinefelter;
• Sindromul Triple-X;
• Sindromul Turner;
• Trisomia 18;
• Trisomia 13.

Tulburari multifactoriale

• boala Alzheimer cu debut tardiv;
• artrita
• tulburarea spectrului autist, in majoritatea cazurilor;
• cancer, in majoritatea cazurilor;
• boala coronariana;
• diabetul
• dureri de cap migrenoase;
• spina bifida;
• malformatii congenitale cardiace izolate;

Tulburari monogenice

• fibroza chistica;
• surditate care este prezenta la nastere (congenitala);
• distrofia musculara;
• sindromul Duchenne;
• hipercolesterolemie familiala, un tip de boala a colesterolului ridicat;
• hemocromatoza (supraincarcare cu fier);
• neurofibromatoza tip 1 (NF1);
• siclemie;
• boala Tay-Sachs. 

Comportamentul uman este un fenomen complex bio-psihosocio-cultural studiat de un ansamblu de domenii denumit generic științele comportamentului.

Cum masuram cat de mult contribuie genetica in cazul unei trasaturi?

Ne uitam la marimea efectului – masura in care diferentele individuale in ceea ce priveste trasatura in populatie poate sa fie explicata de diferente genetice intre indivizi.

Marimea efectului se refera la diferente la nivelul populatiei, nu la individ.

Cum se estimeaza riscul pentru a dezvolta o tulburare in functie de asemanarea familiala?

Cu ajutorul concordantei, un index de risc care ne indica probabilitatea ca doi indivizi sa aiba o anumita trasatura, dat fiind faptul ca unul dintre ei are acea trasatura. Este prezenta a aceleiasi caracteristici in ambii gemeni.

De ex, pt schizofrenie, concordanta la gemeni identici este de 0.48 si la gemeni fraterni este de 0.14 ceea ce inseamna ca ereditatea este substantiala.