Plantele medicinale pot fi cultivate dar le gasim si liber in natura,care prin compozitia lor chimica au numeroase beneficii pentru sanatate,cu toate acestea colectarea necorespunzătoare a organelor vegetative, prematură sau tardivă, uscarea neglijentă ori conservarea neadecvată pot duce la compromiterea produsului.
Momentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la plantele medicinale şi aromatice:
| Partea care se recoltează | Perioada recoltării | |
| Organele subterane | perioada de repaus din primăvară şi toamnă | |
| Frunzele | de la apariţie şi până la înflorirea plantelor | |
| Herba | la începutul înfloritului | |
| Florile şi inflorescenţele | de la început până în toiul înfloritului | |
| Fructele şi seminţele | aproape de maturitatea deplină (la cele care se scutură) sau la maturitate (la cele care nu se scutură) |
- Gălbenelele (Calendula officinalis) – folosite pentru proprietățile lor antiinflamatorii și cicatrizante
- Mușețelul (Matricaria chamomilla) – recunoscut pentru efectele sale calmante și antiinflamatorii.
- Lavanda (Lavandula angustifolia) – utilizată pentru a reduce stresul și a îmbunătăți somnul.
- Arnica-Tratarea rănilor, ameliorarea durerilor și inflamațiilor
- Tei-Relaxare profundă, îmbunătățirea stării de bine
6.Cimbru de camp-are o acţiune antispastică, antitusivă, coleretică, antiseptică, antivirală, sialagogă, stomahică, cicatrizantă, antidiareică, diuretică, antioxidantă, antihelmintică, puternic antispetică, antispasmodică, carminativă, diaforetică, dezinfectantă, expectorantă, sedativă şi tonică;
7.Coada calului- este cunoscuta pentru proprietatile sale diuretice, ajutand la eliminarea excesului de lichide din organism si la detoxifierea acestuia
8.Frunze de nuc- contribuie la imbunatatirea motilitatii intestinale si a microflorei intestinale, ajuta la eliminarea problemelor legate de tranzit intestinal accelerat, actioneaza ca agent de reducere a radiatiilor protejand celulele pielii si mentine un metabolism si un nivel normal al glucozei in sange.
9.Valeriana-reduce hipertensiunea arteriala,lameaza,linisteste
10.Papadia-are efect antioxidant, detoxifiant, cu proprietăți calmante, antiinflamatorii, antireumatice, hipoglicemiante. De asemenea, îmbunătățește digestia și previne balonarea.
11.Talpa gastei- ajută la protejarea mușchiului inimii, fiind și un bun tonic uterin care ajută la reglarea menstruațiilor întârziate și ameliorarea durerilor date de crampele musculare.
12.Hameiul-ste bun pentru insomnii, reumatism, anxietate și tensiuni nervoase, ori digestie.
13.Coada soricelului-are proprietăți cicatrizante, calmante, diuretice, depurative, ajută la refacerea celulelor hepatice și crește rezistența organismului tău la infecții.
14.Cicoare-Radacina de cicoare este bogata in inulina, o fibra prebiotica care sustine sanatatea digestiva si ajuta la reglarea nivelului de zahar din sange. De asemenea, cicoarea este bogata in antioxidanti si vitamina K, oferind beneficii pentru sanatatea oaselor si protectia impotriva inflamatiilor.
15.Iarba grasa-frunzele si vlastarele tinere, adunate inainte de inflorire, sunt foarte bune pentru salate, supe, borsuri, ciorbe.
16.Spanacul ciobanilor-Infloreste din mai pana in septembrie.
Pentru a nu fi confundat cu alte plante asemanatoare, inainte de gatire, se strivesc frunzele intre degete si se constata mirosul si gustul. Daca au un gust si un miros neplacut, nu vor fi folosite.Se intrebuinteaza in bucatarie intocmai precum spanacul.
17.Nasturelul-O cană de năsturel conține 85 micrograme de vitamina K, adică 106% din doza zilnică recomandată. Vitamina K facilitează absorbția de calciu, împiedicând eliminarea acestui mineral prin urină, reglează enzimele ficatului, stimulându-i activitatea,conține o mulțime de antioxidanți, care luptă cu radicalii liberi ce pot duce la apariția cancerului. Fumătorii au în special de câștigat de pe urma consumului de năsturel, întrucât acesta scade riscul de cancer la plămâni.
18.Brusturele-frunzele ar avea beneficii în cazul unor afecțiuni precum viroze/răceli, tuse, gripă, bronșită, dar și pentru detoxifiere, în cazul căreia se utilizează rădăcina de brusture de un an, despre care se susține că ar ”curăța sângele”.
De asemenea, în mod tradițional frunza de brusture e considerată ca având beneficii pentru durerile de articulații, îmbătrânirea pielii,dureri de stomac si acnee. Unele dintre aceste beneficii ale brusturelui sunt confirmate și de știința modernă. De pildă, fibrele din rădăcina de brusture au capacitatea de a încorpora compuși toxici, inclusiv cei absorbiți pe cale orală, ușurând eliminarea acestora. Alte studii au indicat că rădăcina de brusture poate reduce formarea acidului litocolic, care este hepatotoxic și are chiar potențial carcinogen. Analizele au arătat că ea conține și mai multe tipuri de antioxidanți puternici, care protejează celulele organismului de acțiunea radicalilor liberi.
