Sunetul reprezinta vibratia intr-o substanta,aflata intr-una din cele 3 stari de agregare:lichida,solida sau gazoasa.Undele sonore sunt masurate in Hertz,iar omul percepe sunetul intre 16 Hz si 20.000 de Hz,dar in decursul vietii acesta abilitate scade,deci copii percep mai usor sunetele inalte decat adultii.
Omul poarta o conversatie obisnuita la o amplitudine de 60 dB,dar la 85 dB sunetul devine periculos pentru urechea umana.La 120dB se instaleaza durerea si la 160 dB se sparg timpanele.
Exista persoane cu auzul foarte fin,care pot percepe sunetul pana la valori negative,spre exemplu la -10 dB.
In acest context animalele au fost in stare sa deranjeze sau sa inspaimante deseori oamenii cu sunetele emise.
Spre exemplu,niste broaste mici din California,care emit sunete de pana la 100 dB,au cauzat multe nopti nedormite locatarilor.
Hienele cu „rasul” lor pot produce zgomot de 120 DB,pe cand leii in urletele lor cele mai aprige pot scoate doar 114 dB.Elefantul,deasemenea prin trompa sa emite pana la 117 dB,atunci cand se afla in pericol,sunetul auzindu-se la peste 10 km distanta.
Exista insecte care prin vibratiile exoscheletului pot emite sunete de peste 100 dB,dar cel mai puternic zgomot este produs de maimuta urlatoare,de 140 dB,ca mijloc de comunicare in cadrul familiei lor.
Foarte benefice sunt sunetele de „tors” ale pisicilor,emise cu o frecventa de 20-140 Hz,deoarece este demonstrat stiintific ca oasele,inflamatiile si edemul se vindeca mai repede in intervalul 25-50 Hz.
Dat fiind ca sunetul este vibratie,acesta patrunde si la nivel celular,iar in functie de decibeli sau frecventa poate vindeca,speria sau imbolnavi nu numai oamenii ci si animalele si plantele.
