5.5 C
Bacău
joi, aprilie 18, 2024
More
    AnatomieSISTEMUL RESPIRATOR

    Ultimele articole

    SISTEMUL RESPIRATOR

    Sistemul respirator este un set de organe și structuri, care permit schimbul de gaze între mediul înconjurător (oxigenul încărcat) și corpul uman (al cărui sânge este încărcat cu dioxid de carbon). Prin urmare, funcționarea sistemului respirator este strâns legată de funcționarea sistemului circulator,supravietuirea noastra depinzand de acesta.

    Este format din nas,faringe,laringe,trahee,plamani,pleura,bronhii si bronhiole,carora li se adauga musculatura respiratorie.

    Parul din nări ajută la prevenirea pătrunderii agenților patogeni precum bacteriile în tractul respirator.

    Oxigenul reprezintă doar 21% din aerul pe care îl respirăm pe care îl respirăm,respul fiind reprezentat de alte gaze,dar cel mai mult azot.

    Frecvența respiratorie normală pentru adulții sănătoși este între 12-20 de respirații pe minut,acumuland aproximativ 11000 de litri de aer pe zi si circa 3,8 milioane de litri de aer pe an.

    Prin expiratie se elimina aer,de aceea se formeaza abur pe suprafetele spre care suflam.

    Rolul de protectie al sistemului respirator intra in actiune atunci cand un corp strain patrunde pe caile nazale sau respiratorii si aerul impreuna cu intrusul este expulzat cu forta,cca 150 km/h,prin stranut sau tuse.

    De asemenea sistemul respirator ajuta la abilitatea de a vorbi si a mirosi.

    Trombocitele,care au un rol major in coagularea sangelui,se pare ca pot fi produse si in plamani,ceea ce este un fapt recent descoperit de catre un grup de cercetatori de la Universitatea din California,asa ca orice medicament sau vaccin ar trebui administrat tinand cont si de asta.

    Aportul ridicat de fibre dietetice şi creşterea asociată a nivelurilor SCFA(acizi grasi cu lant scurt) sunt însoţite de schimbări ale compoziţiei microbiene (raport crescut de Bacteroidetes faţă de Firmicutes) în intestin şi căile respiratorii(13). Împreună, aceste studii sugerează că aportul de fibre alimentare are o relevanţă considerabilă pentru sănătatea plămânilor. 

    Conform ultimelor estimări ale OMS (Organizația Mondială a Sănătății), există 235 milioane de persoane pe toată suprafața globului – în principal copii – ce suferă de astm, în timp ce 65 milioane de persoane suferă de BPOC moderat până la sever (OMS 2017), prezisă ca fiind a treia cauză principală de mortalitate până în 2030. Dacă măsurile țintite către reducerea riscurilor legate de boli – de ex. utilizarea de tutun – nu sunt adoptate, se estimează că numărul deceselor legate de BPOC va crește cu 30% în următorii 10 ani.

    Anumite boli de plămâni cresc riscul de apariție a complicațiilor acestea includ:

    • astm sever

    • bronșiectazie

    • bronhopneumopatie obstructiva cronică (BPOC)

    • fibroză chistică

    • emfizem

    • fibroză pulmonară idiopatică (FPI)

    • boli autoimune care au afectat plămânii (de exemplu, lupus, artrită reumatoidă etc.)

    • cancer pulmonar

    Numeroase studii de specialitate și-au concentrat atenția pe modificările sistemului respirator la sportivii de performanță. Acestea au fost cuantificate prin intermediul spirometriei, sportivii având valori mai mari comparativ cu persoanele sedentare în ceea ce privește parametrii spirometrici, cele mai mari valori pulmonare fiind notate în cazul sporturilor de anduranță – canotaj, înot, maraton, triatlon, pentatlon, ciclism . Alt studiu a comparat valorile spirometrice între diferitele jocuri sportive, volumele respiratorii fiind mai mari la polo comparativ cu fotbal, handbal sau baschet .

    Studierea parametrilor fiziologici ai sportivilor de performanță reprezintă o oportunitate unică de examinare a adaptărilor umane la diferitele tipuri de efort fizic și antrenament.

    sursa foto:qreferat

    spot_img